- sinecdócã
- s. f., g.-d. art. sinecdócei; pl. sinecdóce
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
sinecdocă — SINÉCDOCĂ, sinecdoce, s.f. Figură de stil care constă în lărgirea sau restrângerea sensului unui cuvânt prin folosirea întregului în locul părţii (şi invers), a particularului în locul generalului, a generalului în locul particularului, a… … Dicționar Român
căciulă — CĂCIÚLĂ, căciuli, s.f. 1. Obiect confecţionat din blană de oaie sau de alt animal şi care serveşte la acoperirea capului. Bună ziua, căciulă (că stăpânu tău n are gură)! se spune, în bătaie de joc, unuia care nu salută. ♢ expr. A şi lua (sau a şi … Dicționar Român
praf — PRAF, (2, 3) prafuri, s.n. 1. Material format din particule solide foarte fine, provenite din fărâmiţarea naturală a scoarţei terestre, a unor corpuri solide, din unele procese biologice ale vieţuitoarelor etc.; pulbere, colb. ♦ Exp. A face (pe… … Dicționar Român